De ieri am sufletul impietrit .Nici nu ma pot gandi la suferinta parintilor care ieri dimineata si-au trimis puii mici la scoala si i-au gasit morti ...Traim o lume nebuna dar ca sa intelegem si sa putem face ceva trebuie sa intelegem ce s-a intamplat ,
Scriu astea fiindca in dimineata asta am primit si un email de panica .
Acum ceva timp am explicat sindromul Asperger .
http://universulmeumagic.blogspot.ca/2012/11/sindromul-asperger.html
O buna prietena din Romania trece cu fetita ei , pe care iubeste mai mult decat orice , prin durerea de a fi diagnosticata cu acest sindrom . O sa o numesc Maria desi nu o cheama asa , tocmai pentru ca nu e pregatita sa faca public acest lucru . Societatea romaneasca mai are mult pana sa inteleaga ca stigmatizarea unei boli nu este solutia .
Sa revenim ... Ieri un baiat de doar 20 de ani intra intr-o scoala si incepe sa traga in tot ce iese in cale .
Asta dupa ce isi omoara se pare intai mama in casa .
Adam avea sindrom Asperger . Traise intr-o familie cu o mama stricta , parinti divortati cu foarte putina intelegere pentru particularitatile bolii sal;e .
Aspergerul este intr-un fel aparte o minte de geniu dar o minte izolata de social . Ei nu inteleg sentimentele , nu iubesc in sensul in care ceimai multi inteleg iubirea . Ei sunt doar curiosi sa descopere . Meticulosi in a urmari ce au in minte ...Unii devin genii si mai descoperitori ... Nu prea o sa intalnim artististi cu putine exceptii ( se pare ca Bob Dylan era Asperger ).
Nu le place sa dialogheze in schimb adora monologul pe temele lor favorite . SE pare ca acest Adam credea in existenta extraterestrilor si faptului ca noi suntem de fapt un experiment ... Nu conteaza oricum . Deobicei ei fixeaza o tema favorita pe care o investigheaza pana la obsesie . Ei iau toate argumentele si le rasucesc in favoarea lor .
Si aici intervine diferenta intre un geniu si o problema patologica . Geniul va constientiza boala pe care o are . Stie ca este genetica si ca daca nu intervine sa corecteze filtrul prin care "vede" atunci rezultatul cercetarii va fi inexact si gresit .
Este foarte greu sa accepti aceste defect genetic fara ajutor din afara . Iar daca alaturi te tine nu se afla parinti care sa te ajute cu multa iubire , sa te faca sa intelegi de ce lumea ta nu intelege zambetele , gluma , rasetele celorlalti copii atunci lui ii va fi foarte greu .
Draga mea Maria ...ce pot sa iti spun ? Stiu ca iti este acum si mai greu sa lupti cu acest lucru . Lumea va privi prin ochi acestei tragice intamplari diagnosticul fetitei tale . Si nu e drept si eu stiu asta si tu stii asta ...
Ai rabdare cu ea , arata-i iubire chiar daca ea nu intelege acest concept .Arata-i-l prin forma in care ea intelege acest lucru ...comfort , securitate , liniste .... Incearca cu incetul sa o faci sa inteleaga de ce este ea speciala si cum poate ca din acest "special" sa poata sa aiba maximum de profit .
Nu o lasa sa stea in lumea ei , nu o lasa sa se izoleze fara sa inteleaga ce i se intampla ....toate acestea se pot intoarce sub forma de ura pentru tot ce o inconjoara . Pentru ca ce s-a intamplat ieri este doar rezultatul urii unui copil probabil neinteles in boala lui nici de mama , nici de ceilalti copii si nici de profesori ... Nu e intamplator ca el si-a ales drept tinte mama , profesori , psiholog , copii ....
Tot restul nici nu mai conteaza ...
Ce s-a intamplat acolo nu e scris sa se intample cu alt copil Asperger ...E doar o conjunctura de lucruri rele ... Nu iti face griji .Asa cum te stiu eu pe tine vei gasi calea sa arati iubirea pe care o porti .
Pentru ca pana la urma iubirea este cea care vindeca si linisteste sufletele .
Curaj!
PS am scris asta si pe blog in speranta ca vor intelege si cei din jur ca un Asperger are nevoie de iubire si nu de izolare . El trebuie ajutat sa-si accepte boala . Asa ca cei care se vor afla in jurul Mariei ii rog sa aiba intelegere si compasiune . In masura in care societatea romaneasca o poate da .
