NU cred in retete si nici in teorii . Ce mi se potriveste mie nu e sigur ca este si pentru tine ...
Nu am descoperit nici ciubarul de la capatul curcubeului si nici nu am orbul gainilor . Pur si simplu viata mea , asa cum e ea acum , e mai mult decat as fi putut visa acum 10 ani .
Asta datorita si pasului pe care l-am facut venind aici . Pas deloc usor .
Norocul meu a fost familia . Sotul pentru care eu si copii am fost mai importanti decat orice . Copiii care au stiut intodeauna care e masura bunului simt . Care sunt minunati si mai buni decat multi altii ...Pe care ii iubesc mai mult decat ma iubesc pe mine . Daca maine nu as mai avea nici un dolar in buzunar si mi s-ar termina zilele dar i-as avea pe ei sanatosi si fericiti ,nu as avea nici un regret .
Ne-ar fi fost mai bine in tara ? No way ! Nu am capatat inca Alzheimer si nu uit de la ce am plecat ... Inca am urechi cu care ascult ...inca mai am familie acolo .
Vad nemultumiti ...veniti de acolo aici . Intrebarea e ce au cautat , ce au gasit si daca nu au gasit ce inca mai cauta?
Canada nu e pension , nici Rai , nici tara nimanui , nu te asteapta nimeni cu paine ,sare si lautari si job de sef :) ... E al naibii de greu in primii ani . Multi clacheaza , altii se ridica si o iau de la capat , alti jelesc si cauta vinovatii in tot ceea ce ii inconjoara ...Problema nu e in nimic altceva decat in fiecare dintre voi . In ce ati asteptat si ce ati gasit , in ce ati facut sa nu pentru a reusi .
Sunt mandra ca ai mei copii sunt luptatori . Nu s-au lasat si lupta sa reuseasca ... asta e spiritul . Nu cel de jelanie pe care cu surpriza il intalnesc la oameni cu pretentii ... Ei au ales sa inoate nu sa faca pluta si sa se vaicareasca .
Blogul asta nu e unul de jelanie . Mi-ar fi rusine mie sa ma plang de nimicurile zilei de aici cand acolo de unde vin sunt oameni cu asa de mari probleme . Sa ma plang de mancarea de aici cand sunt oameni care nu au mancat de zile mai mult de o paine . Trezirea oameni buni si hai sa ne uitam un pic in jur si inauntrul nostru .Nu vad un Rai in jurul meu ci pur si simplu mi-ar fi rusine mie sa ma plang de nimicuri cand cei ramasi Acolo o duc atat de greu .
Esti exact opusul lui Tzipi. Sa sti ca ma faci sa imi doresc si mai mult sa ajung acolo - cat mai repede.Bravo si mult noroc in continuare.
ReplyDeleteOff , copii Tzipi saraca e un om ale carei puncte de vedere sunt influentate de suferinta( citeste postul de acum cateva zile. )... e drept dublate si de rautatea ....
ReplyDeleteCat despre mine iau viata asa cum e ea si al
eg ce mi se potriveste .nu ma lupt cu ce nu pot schimba ci cu ce pot face .
Foarte bine spus. Fiecare are reteta lui aici in Canada, cu regret unii sunt "bucatari" buni, altii mai putini buni, insa cel mai important e sa nu ne plingem de mila. Nimeni nu ne-a pus cutitul la git si a zis "Mergi in Canada", asa ca nu prea vad rostul la cei care se pling...sa spui partile negative e una, caci ele in orice tara sunt, dar sa denegrezi si sa zici ca totul e rau in Canada e o exagerare.
ReplyDeleteHmmmmm,pai noi cei ce mai traim inca in Romania, ne mai putem plange oare?Mai putem spune ceva, cand aici nu mai ai niciun drept, doar obligatii?
ReplyDeleteBine a spus cineva,emigrarea nu e pentru toata lumea si pe zi ce trece imi dau seama tot mai mult, din fericire (sau din pacate,nu stiu nici eu)....m-as duce la capatul lumii si nu as regreta niciun minut!